Sunt un ocean scânteietor, întins, nemărginit. Un albastru ud, revărsat către soare. Ştii ce se spune? Că după atâta strălucire, urmează furtuna. În largul meu se va porni dezastrul, căci în adâncuri deja doare.
Mi se va întuneca cerul, inima.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu