sâmbătă, 19 noiembrie 2011

Jurnalul unui rănit ce răneşte (1)

Fragment, 18 noiembrie 2011

       "E aproape iarnă în sufletul ei... Şi mai este, încă, toamnă afară. Păcat că nu a aşteptat. Însă mă sufocă cu aerul acesta glacial, mă simt prea rece pentru lumea asta când stau în preajma ei. Ea nu-mi mai aparţine acum... e doar un cristal fără viaţă, rodul străduinţei mele, şi conturul unei dureri ce n-a mai resimţit-o până acum. E doar o copilă, o inimă inocentă, străpunsă pentru întâia oară. Nu mai pot face nimic pentru ea. O fetişcană ca ea va rezista cu greu în viaţă, e slabă, slabă, slabă... 
       Acum realizez câtă imaturitate se ascundea în spatele acelui chip plin de hotărâre, cât de mare este la cei 15 ani ai ei, şi totuşi ce suflet mic, lipsit de putere, poate avea... Am făcut o greşeală şi mi-am dat seama prea târziu. Nu trebuia s-o ţin lângă mine, ar fi trebuit să-mi dau seama că nu aş putea s-o maturizez în niciun fel."

joi, 17 noiembrie 2011

Sunt aici, acum

Nu am mai scris de mult timp...
Probabil n-am avut curajul s-o fac. Şi mi-era atât de dor de blog...

Sunt aici, acum.