sâmbătă, 7 aprilie 2012

Cuvinte pentru o iubire îndepărtată

       Era toamnă şi tot ce îmi doaream era să mă vindec de tine. Şi a apărut el, a deschis larg braţele şi te-am uitat de tot în îmbrăţişarea lui. M-a strâns atât de tare, încât tind să cred că o parte din inima mea s-a legat de a lui, a rămas acolo, în pieptul lui. El m-a făcut să simt tot ce nu ai putut tu să mă faci să simt. Cu el am descoperit lumea pe care altădată o cerşeam de la tine. Pe el am învăţat să îl iubesc sincer.
       A fost cel care m-a vindecat de tine, şi totuşi m-a îmbolnăvit de el. M-ai privit cum te uitam şi m-ai lăsat să o fac fără să ridici un deget. Acum mă zbat să găsesc alte braţe deschise în care să-mi las părticele din suflet, acum caut iar să-l pot uita pe el, pentru că fiecare gând cu el arde în mine şi preface în scrum tot, tot. Nu-l mai vreau, dar încă îl iubesc.
       Îmi amintesc doar parfumul toamnei jucând pe pielea mea, şi parfumul îmbrăţişării lui.
       Cum am făcut să uit de tine? La el de ce-i atât de greu?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu